Spune ce gândeşti, dar ai grijă CUM spui, pentru că s-ar putea să răneşti. Atât de tare, încât rana să fie mai adâncă decât ţi-ai putea imagina, provocând rupturi. Noduri ce rămân şi care sunt resimţite până şi de cei mai apropiaţi prieteni- dincolo de faptul că înţeleg orice, oricum. Nu considera că, dacă cineva ţi-e prieten, îi este la îndemână să accepte la infinit micile tale scăpări. Marile relaţii se rup ca urmare a unor dezamăgiri mici, survenite constant.
Spune ce simţi, dar ai grijă CUI spui. Pentru că sunt puţini oameni în jur care empatizează. Şi empatizează mai mult acela care a simţit ceea ce-i împărtăşeşti. Nu-l condamna pe acela care n-a simţit şi n-a trăit ceea ce i-ai transmis pentru că nu te-a înţeles. Găseşti mai curând în tine resurse pentru a înţelege simţiri şi trăiri tocmai pentru că tu singur îţi cunoşti adevăratele surse ale simţirii tale. Tocmai pentru că tu eşti cel care le trăieşti.
Nu încerca să te pui în locul cuiva în încercarea de a-l înţelege. Vor rămâne firimituri din personalitatea ta, oricâtă empatie ai avea, iar înţelegerea nu va fi deplină. Învaţă să-l asculţi, e mai preţios decât a spune "înţeleg".
Nu căuta să ţi se ofere explicaţii, atunci când le ai, din dorinţa de a obţine confirmări, sau anumite răspunsuri la întrebări de la persoane care nu-ţi sunt apropiate sufletului tău. Probabil că nu vor fi capabile să-ţi spună ceea ce vrei să auzi. Doar un suflet apropiat poate răspunde aşteptărilor sufletului tău. Gândeşte-te că este preţios să ai cui să spui ce te doare şi mulţumeşte-te cu faptul că eşti nu doar ascultat, ci şi AUZIT. E mai mult decât suficient. Şi extrem de preţios.
Spune ce simţi, dar ai grijă CUI spui. Pentru că sunt puţini oameni în jur care empatizează. Şi empatizează mai mult acela care a simţit ceea ce-i împărtăşeşti. Nu-l condamna pe acela care n-a simţit şi n-a trăit ceea ce i-ai transmis pentru că nu te-a înţeles. Găseşti mai curând în tine resurse pentru a înţelege simţiri şi trăiri tocmai pentru că tu singur îţi cunoşti adevăratele surse ale simţirii tale. Tocmai pentru că tu eşti cel care le trăieşti.
Nu încerca să te pui în locul cuiva în încercarea de a-l înţelege. Vor rămâne firimituri din personalitatea ta, oricâtă empatie ai avea, iar înţelegerea nu va fi deplină. Învaţă să-l asculţi, e mai preţios decât a spune "înţeleg".
Nu căuta să ţi se ofere explicaţii, atunci când le ai, din dorinţa de a obţine confirmări, sau anumite răspunsuri la întrebări de la persoane care nu-ţi sunt apropiate sufletului tău. Probabil că nu vor fi capabile să-ţi spună ceea ce vrei să auzi. Doar un suflet apropiat poate răspunde aşteptărilor sufletului tău. Gândeşte-te că este preţios să ai cui să spui ce te doare şi mulţumeşte-te cu faptul că eşti nu doar ascultat, ci şi AUZIT. E mai mult decât suficient. Şi extrem de preţios.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu