Nu asteapta nici sa ne decidem, nici sa ne plangem, nici sa ne lamentam si nici sa ne consideram victime.
Nu asteapta nici sa ne gasim sufletul pereche, nici sa o luam de la capat.
Nu asteapta nimic.
Nici sa legam prietenii, nici sa le dezlegam, nici sa regretam ca am facut sau n-am facut , la timpul potrivit sau nu.
Nu asteapta sa ne simtim maturi, sa ne simtim adulti, sa ne simtim pregatiti pentru incercari, pentru copii, pentru intemeierea unei familii, pentru infaptuirea unei nebunii sau pentru decizii intelepte.
Nu asteapta sa ne dam seama ca am gresit. Si, chiar daca ne dam seama ca am gresit, el va fi trecut deja. Si, daca le vom indrepta, greselile, el tot va fi trecut.
Nu asteapta nici macar sa ne dezmeticim dupa ce ne-am trezit dimineata buimaci, gandindu-ne la ce va fi.
Pur si simplu trece.
Nu asteapta nici sa ne gasim sufletul pereche, nici sa o luam de la capat.
Nu asteapta nimic.
Nici sa legam prietenii, nici sa le dezlegam, nici sa regretam ca am facut sau n-am facut , la timpul potrivit sau nu.
Nu asteapta sa ne simtim maturi, sa ne simtim adulti, sa ne simtim pregatiti pentru incercari, pentru copii, pentru intemeierea unei familii, pentru infaptuirea unei nebunii sau pentru decizii intelepte.
Nu asteapta sa ne dam seama ca am gresit. Si, chiar daca ne dam seama ca am gresit, el va fi trecut deja. Si, daca le vom indrepta, greselile, el tot va fi trecut.
Nu asteapta nici macar sa ne dezmeticim dupa ce ne-am trezit dimineata buimaci, gandindu-ne la ce va fi.
Pur si simplu trece.
Păi da, da' am citit eu undeva că e pe ducă :D
RăspundețiȘtergereel sau... noi?
RăspundețiȘtergereEl. Serios, aveam eu un post pe blog...
RăspundețiȘtergereNoi oricum suntem cu un picior în groapă :))
chiar doua...? :))
RăspundețiȘtergereDouă dive, firesc!
RăspundețiȘtergere:))
:))) da, fix la asta ma gandeam, sa stii! :)))
RăspundețiȘtergeretimpul trece si toate la timpul lor
RăspundețiȘtergereTu ai un fel de paradis al tău
RăspundețiȘtergereîn care nu se spun cuvinte.
Uneori se mişcă dintr-un braţ
şi câteva frunze îţi cad inainte.
Cu ovalul feţei se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte
cu mult galben în ea şi multă lene,
cu trambuline pentru săritorii în moarte.
Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.
(DREPTUL LA TIMP)
@bibabum
RăspundețiȘtergereai dreptate! si aproape ca incep sa ma obisnuiesc cu pragmatismul tau! :)
@drumuri fictive
RăspundețiȘtergerefrumoase versurile! multumesc ca ti-ai gasit ragaz sa le asterni aici! :)
Da' mai scriem ceva nou la blogarel sau ne-am lasat de meserie. Sau e pe sistemul "ia sa vedem cand se sesizeaza lumea care intra zilnic" ? :)
RăspundețiȘtergerePup
Scriem, bineînţeles! Numa` că am fost prinsă şi am găsit mereu altceva de făcut decât să scriu aici.
RăspundețiȘtergereScriem, deci, la blogărelu` şi nu, nu e pe sistemul ala de care spui, deşi, firesc, mă bucur să văd că există şi persoane care intră constant să vadă ce mai... aberez?
Pup si eu.
Doamna profesoara!!
RăspundețiȘtergerePauze cam lungi intre postari.
eee! treburi, treburi! Recuperez! :D
RăspundețiȘtergere