De ce as face/ n-as face greva?

Apartin categoriei "bugetari" de vreo 7 ani, pe care ii inchei in septembrie. Adica de cand am terminat cu facultatea. Adica de cand sunt in campul muncii n-am avut alta eticheta decat pe aceea de bugetar. Nu ca mi-ar parea rau. Fac ce-mi place si asta imi ocupa tot timpul. Recent, am descoperit si partea cu scrisul. Ca sa fim siguri ca timpul, putinul timp care-mi ramanea, e intelept si constructiv (?) folosit.

A propos de faptul ca sunt bugetar si ca nu-mi pare rau, completez: pentru ca fac ce-mi place, invat sa devin imuna la etichetarile pe care le primesc la gramada cu tot bugetaru` roman, care mai lenes, care mai incompetent, care mai ignorant, care mai putin implicat. Eu nu-s asa, deci trebuie sa devin imuna la noroiul aruncat in gramada. Sau sa ma feresc de el, sa nu-l las sa ma atinga.

Acum, dilema de bugetar (care este) priveste iminenta greva generala pana la care mai e fix o saptamana. Cel putin eu am o dilema cand vine vorba de asta. Unii mai superficiali ar zice ca nu stiu ce vreau, dar va explic de ce si cum am ajuns sa am dilema asta. Si sigur ca nu-i doar a mea.

De-a lungul acestor 7 ani am trait atatea momente de revolta legata de situatia din invatamant, incat chiar nu mai cred ca unul in plus ar putea schimba ceva. Mitinguri, greve, amenintari au fost de nu le mai stiu numarul. Dar efecte?

De ce sa nu faci greva? Nu stiu altii cum sunt si cum isi dau cu parerea, eu imi dau cu parerea strict legat de patratica mea. Adica domeniul din care fac parte si despre care mai stiu cate ceva. Asa incat, in mare parte, ma voi referi strict la invatamant.
1. Copiii n-au nicio vina. Nu trebuie sa suporte consecintele unui sistem defect. Si a unor atitudini defecte, consecinta a unor minti defecte.
2. Faci greva, nu iei bani. Adica din putinul ala, ramai cu si mai putin.
3.Perspectiva ca lucrurile se vor schimba este aproape nula. Cel putin in momentul de fata. Adica un astfel de protest radical trebuia facut cu mult inainte. Parerea mea.

De ce sa intri in greva?
Din solidaritate. Intotdeauna, cand a venit vorba de vreo forma de protest, n-am vazut vreo mare "alianta". In sectorul bugetar numit invatamant, au existat mereu doua categorii: cei care au sustinut respectiva forma de protest (aici facem distinctia intre cei care au sustinut activ protestul si cei care l-au sustinut pasiv, adica n-au fost nici la miting, dar nici la serviciu) si cei care au ales sa vina la scoala, domne, sa-si faca orele, deci care n-au agreat ideea de protest, pe principiul "oricum nu se rezolva nimic" (destul de recent, desi situatia m-a afectat si pe mine, laudam unitatea de care au dat dovada cei de la RATB, cand au paralizat pur si simplu traficul Bucurestilor, iar motivul laudei a fost acela ca noi n-am fost niciodata in stare sa fim atat de uniti). Da' vorba aia, marire de salariu vrem toti. Revoltati suntem toti.
Din motivul numit "nemultumire". Ma refer aici la nemultumirea legata de faptul ca un profesor are salariul mai mic decat multi dintre aceia care sunt sub el, macar la capitolul pregatire profesionala. Adica, cu tot respectul pentru orice categorie de salariati, parafrazez o colega de breasla, fosta, de fapt, actualmente traducator, care a spus asa: " Am plecat din invatamant imediat dupa ce am aflat ca salariul meu era mai mic decat al femeii de serviciu de la scoala unde lucram." Ei, bine, eu si altii ca mine, nu vrem sa plecam. Dar nici sa acceptam bataia de joc a tuturor necunoscatorilor, care n-au trait niciodata cu un salariu de 1000 RON si care, culmea, isi mai dau si cu parerea. Si mai plaseaza si cateva masuri "de criza" taind, ghiciti de unde? Tot din cei 1000 de RONi d-aia grei sau cum or fi.
Din motivul numit "revolta". Revolta fata de ignoranta cu care sunt privite lucrurile. Si pe principiul: "sa va aratam noi voua ca lucrurile nu sunt chiar asa". Asa ne respectati, asa va respectam. Priviti lucrurile intr-o maniera cretina, judecati, criticati, va dati cu parerea. Daca tot aveti atitudinea asta, fara sa va ganditi vreo clipa la consecinte, ce-ar fi sa nu ne mai gandim nici noi la consecinte si sa facem in asa fel incat sa vedeti cum e cand nu se mai dau examene, cand nu se incheie medii, cand sunt afectate admiterea in liceu, in facultate, cand exista riscul inghetarii anului scolar? Cert, copiii sunt cei care suporta consecintele unei astfel de situatii. Si nu, nu merita asta! Si nu, nu mai mizati pe bunul simt si pe constiinta celor pe care ii ironizati si nu mai sperati ca se vor gandi la copii si nu vor duce protestul pana la extreme. Nu meritati. Si, oricum, la cum priviti categoria asta, asumati-va riscurile si duceti-va copiii sa-i invete Boc carte sau invatati-i dumneavoastra acasa, zic. Daca se va intampla ca protestul asta sa degenereze in asemenea hal incat sa fie afectat intreg anul scolar, sa fiti constienti ca vina nu e doar a celor care fac greva, ci mai ales a celor care au provocat-o. Prin masuri concrete si, in aceeasi masura, prin atitudine. Sa suportam consecintele faptelor noastre, zic!

Si, totusi, eu, greva sau nu?