4 mai 2010

Despre cum am aparut aici

Ni se intampla destul de des sa facem tot felul de lucruri a caror ratiune nu este cunoscuta inca de la inceput.
Din ziua in care am facut blogul unde insir acum randurile astea, am incercat sa rezum cumva motivele care m-au impins sa ma exteriorizez in felul asta.
Si am scris eu, undeva pe prima pagina, cum ca pentru unii scrisul este un mod de eliberare, si de cunoastere, si de regasire si de exteriorizare. Subscriu.
Scriu de cand ma stiu. Aveam momente in care, cand voiam sa spun ceva, imi luam o foaie de hartie si asezam acolo randuri care apoi se pierdeau.
Daca nu se intampla sa simt ca am ceva de spus si sa-mi iau o foaie pe care sa astern ganduri, se intampla sa dau peste vreun editorial care sa-mi placa. Si iar imi revenea in minte gandul ca mi-ar placea si mie sa fac asta. Dar niciodata ideea de a scris nu a fost destul de puternica, incat sa ma determine sa fac ceva concret in sensul asta.
Odata blogul facut, am incercat sa pun un post cu tema asta, numai ca n-am reusit sa adun cuvintele potrivite, asa incat tot continutul s-a rezumat la puncte de suspensie. Si titlul spune, de altfel, ca nu e nimic acolo. Mi-am zis atunci ca sigur va veni momentul in care voi putea sa scriu si altceva decat niste puncte de suspensie, asa incat am asteptat linistita sa am ceva de spus.
Ieri mi s-a intamplat sa imi fie varata in minte intrebarea "cum ai aparut online?"(multumesc, Horia, pentru exercitiul de analiza pe care-l propui prin intrebarea asta). Iata-ma incercand sa raspund la ea.
Am spus ca am avut nenumarate momente in care simteam ca vreau sa spun lucruri. Dar am facut ceva concret numai dupa ce am primit niste impulsuri.
Un prieten bun a sarbatorit nasterea fetitei lui si prin crearea unui blog al copilului. L-am vazut, mi-a placut, mi s-a parut deosebit modul asta de a arata celorlalti bucuria pe care o traia si de a o impartasi.
Celalalt impuls se numeste Iulia. In niste imprejurari despre care nu vreau sa pomenesc acum, Iulia a scris despre mine. Asa am descoperit ca are blog. Si, nu numai ca-l are, dar mai e si foarte viu.
Cam astea au fost imprejurarile. Cele care mi-au dat impulsul.
In ceea ce priveste imprejurarile de natura... sufleteasca, da, ma aflam intr-un moment in care incercam sa ma regasesc. Cu atat mai mult, simteam ca vreau sa scriu. Incurajarile Iuliei au fost si ele acolo, asa incat ce s-a intamplat mai departe, a venit firesc.
Am mai spus intr-un post ca unele lucruri ne marcheaza pur si simplu si vrem sa vorbim despre ele. Ceea ce traiesc acum legat de experienta asta imi place si ma prinde din ce in ce mai mult. Nu stiu care va fi finalitatea, scopul este cu certitudine faptul ca vreau sa am unde sa scriu atunci cand simt ca am ceva de spus.
Intrebarea despre care vorbeam mai sus nu are legatura doar cu blogul, asa incat, daca tot am inceput, macar sa raspund in intregime. Prezenta mea pe Twitter se datoreaza tot Iuliei. Si, pentru ca imi place ideea de a impartasi cu altii vrute si nevrute, am ramas. Chiar daca nu e vorba intotdeauna de o prezenta fizica langa tine, un gand impartasit e suficient, uneori, ca sa te remonteze.
Nu stiu nici macar daca scriu bine. Sau daca cei care sunt in trecere pe aici se mai intorc. Nu stiu nici daca nu cumva, la un moment dat, voi renunta sa mai exist aici. Poate va veni un moment in care nu voi mai avea ce sa spun. Sau poate veni un altul, in care voi ramane atat de goala pe dinauntru, incat nu voi mai avea ce sa impartasesc. Sau poate ca pur si simplu nu voi mai simti nevoia sa scriu.
Cam atat.
Multumesc, Iulia, multumesc Geo, multumesc Horia. Si, daca tot am ajuns aici, multumesc tie, care iti pierzi timpul citindu-mi gandurile.

16 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga mea, sunt profund mişcată :)
    Am o groază de deadline-uri pe cap exact în momentul ăsta şi trebuie să le rezolv urgent, aşa că stau pitită :)), dar nu pot să nu-ţi spun că pe mine mă surprinde felul în care evoluează relaţia noastră de prietenie :). O să-l oblig pe Apolodor să ţină cont de treaba sta.

    P.S. Revin cu capul limpede :)

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) te pup, fugi la deadline-uri! si fa-ti timp pentru Bregovic!

    RăspundețiȘtergere
  4. Bun. N-am capul mult mai limpede ca azi dimi, dar blogul meu este ex-ta-tic din motiv că cineva i-a ghicit bătaia pulsului din pleoape, aşa că îi mulţumim Larisei că a scris aşa frumos despre noi :)

    Mulţumim şi pentru ce scrie, şi pentru că e frumoasă, şi pentru că o iubesc copiii, şi pentru că e o cavaleră, şi pentru că (nu în ultimul rând) ne citeşte şi ea pe noi şi ne comentează.

    Cred că "impulsurile" de care tot spui ţin de alte lucruri, nu de meritele noastre... Aşa s-au aliniat stelele şi aşa trebuia să se întâmple. Ne bucurăm că ţi-am fost de folos.

    P.S. Dă-ne data concretă dă concert (că noi am uitat complet şi n-am apucat să notăm în agendă). Aţi rezolvat cu biletele?

    RăspundețiȘtergere
  5. Ah! Şi am un sentiment că or să-ţi iasă câteva lucruri muuuuuuuuuuuuuuuuuult mai bune din toată afacerea asta cu interneţeala :)) =))

    RăspundețiȘtergere
  6. Da, Iulia care vorbeste frumos de mine! Multumesc, Iulia, din nou.

    Concertul e pe 20 mai, la Zone Arena. Cu biletele suntem in curs de si sper sa rezolvam. Intre timp ne-am inmultit, ceea ce e o treaba buna, zic.

    RăspundețiȘtergere
  7. Haoleu, eu am inspectia de grad pe 21
    :))

    RăspundețiȘtergere
  8. Da... Tine-ma la curent cu evolutia demersului de achizitionare a biletelor. Si da un semn inainte sa le cumparati. Sa vad cum stau cu pregatirile.

    RăspundețiȘtergere
  9. postarea larisei m-a pus pe ganduri. am impins intr-o parte lipsa de timpliber, am suflat praful de pe blogul personal si am luat hotararea unui articol pe fiecare zi. puiul de om e de aceeasi parere, vom face concurenta. va vom face concurenta.
    va iubim, poate nu la fel de mult pe cat va iubiti voi doo! :)))
    G.

    RăspundețiȘtergere
  10. O las pe Larisa să comenteze prima, că e blogul ei.

    :))
    >:D<

    RăspundețiȘtergere
  11. @Geo,
    Daca stiam ca te pune pe ganduri scriam de muuult. Asteptam sa lasi intr-o parte lipsa de timp liber si sa ne mai povestesti, ca ne place tare mult!
    Si eu va iubesc si ma bucur mereu ca v-am intalnit! (locul ala dupa care tanjesc atat e de vina...stiti voi despre ce vorbesc. Valabil si pentru Iulia)

    @Iulia
    Deocamdata nu se poate vorbi de nicio evolutie, ca nu mi-a stat mintea la asta de ieri pana azi, dar te tin la curent.

    Va pup.

    RăspundețiȘtergere
  12. @Geo Lăsaţi, lăsaţi, că nu vrem să vă extenuaţi, poate mai aveţi şi nopţi de strajă... fetei :))
    Poate că nu chiar o dată pe zi, da' măcar de 2-3 ori pe săptămână! Promitem să citim, că observi că altă treabă n-avem :)) nici la şcoală nu mai au ăştia nevoie de noi!

    @Larisa Ştim, ştim, începe cu I :)

    RăspundețiȘtergere
  13. @Iulia, incep sa urasc litera asta! :))

    RăspundețiȘtergere
  14. Un singur cuvânt mai am să-ţi spun: A-PO-LO-DOR!

    RăspundețiȘtergere
  15. Adu-l odata sau, nu stiu, fa ceva! :)

    RăspundețiȘtergere