Bine, nu stiu unde o sa ajung cu 5 post-uri pe zi. Dar am omis esentialul. Mi-a adus Iulia aminte. Am tema sa scriu in fiecare zi despre lucrurile marunte si frumoase din ziua respectiva. Cea mai frumoasa tema.
Acum, pentru ca am ramas in urma, trebuie sa scriu despre lucrurile frumoase din ultimele doua zile. Adica ieri si azi.
Incep cu ieri. Lucrurile frumoase de ieri. Tura cu rolele in Herastrau, in jurul lacului, cu oamenii pe care ii am mereu, mereu si in orice clipa langa mine de cativa ani buni. Deci, cu asa companie, ziua a fost cu atat mai placuta. Mai ales ca, de data asta, n-am fost 3, am fost 4. Noi si Maria. A dormit in continuu, dar, in drumul spre casa, si-a amintit de noi si ne-a bagat in seama un pic, inainte sa adoarma la loc. Dar a fost pentru prima data cand am fost in parc cu Maria. Am avansat acum, de la ture prin jurul blocului la Herastraul cel mare si neincapator.
In Herastrau, lume multa. Am gasit, insa, spatiu si pentru mine, cat sa pot sa inchid ochii inaintand pe role si imaginandu-mi ca plutesc. Lucruri marunte si frumoase. Copii alergand si razand, oameni bucurandu-se de vremea frumoasa. Un insemn pe care era scris: "Este permisa stationarea pe iarba". Odihna pe iarba. Apoi meciul. Apoi berea. Apoi discutiile frumoase, amintirile, la o masa cu prietenii. Apoi plecarea, intalnirea cu Iulia, plimbarea cu Iulia si Carmen in cautare de mancare, pentru ca iesisem din casa si-mi era foame, apoi sosirea la destinatie, apoi muzica, apoi acrobatiile si iar muzica.
Ajungem la ziua de azi. Lucrul cel mai frumos: ploaia. Alergand in incercarea de a fenta picaturile reci, m-am simtit mai libera, mai plina de energie. Tot plimbarea scurta prin ploaie mi-a amintit de clipele cand aveam credinta ca totul este posibil. Apoi locul drag in care mi-am petrecut 5 ani din viata in timpul studentiei. Apoi cafeaua amintirilor. Apoi iar alergand prin ploaie.
Am ajuns in locul din care plec mereu si incerc sa invat cate ceva din fiecare lucru frumos care mi se intampla. Si m-am asezat sa scriu iar. E frumos cu astfel de zile si e si mai frumos cand reusesti sa vezi ce e frumos in jur.
O zi banala. Atatea lucruri marunte, care m-au facut sa-mi spun: "pur si simplu fericita". Daca am reusi mereu sa facem cel mai banal lucru sa fie frumos, am putea sa ne spunem mai des " pur si simplu fericiti!".
Incep cu ieri. Lucrurile frumoase de ieri. Tura cu rolele in Herastrau, in jurul lacului, cu oamenii pe care ii am mereu, mereu si in orice clipa langa mine de cativa ani buni. Deci, cu asa companie, ziua a fost cu atat mai placuta. Mai ales ca, de data asta, n-am fost 3, am fost 4. Noi si Maria. A dormit in continuu, dar, in drumul spre casa, si-a amintit de noi si ne-a bagat in seama un pic, inainte sa adoarma la loc. Dar a fost pentru prima data cand am fost in parc cu Maria. Am avansat acum, de la ture prin jurul blocului la Herastraul cel mare si neincapator.
In Herastrau, lume multa. Am gasit, insa, spatiu si pentru mine, cat sa pot sa inchid ochii inaintand pe role si imaginandu-mi ca plutesc. Lucruri marunte si frumoase. Copii alergand si razand, oameni bucurandu-se de vremea frumoasa. Un insemn pe care era scris: "Este permisa stationarea pe iarba". Odihna pe iarba. Apoi meciul. Apoi berea. Apoi discutiile frumoase, amintirile, la o masa cu prietenii. Apoi plecarea, intalnirea cu Iulia, plimbarea cu Iulia si Carmen in cautare de mancare, pentru ca iesisem din casa si-mi era foame, apoi sosirea la destinatie, apoi muzica, apoi acrobatiile si iar muzica.
Ajungem la ziua de azi. Lucrul cel mai frumos: ploaia. Alergand in incercarea de a fenta picaturile reci, m-am simtit mai libera, mai plina de energie. Tot plimbarea scurta prin ploaie mi-a amintit de clipele cand aveam credinta ca totul este posibil. Apoi locul drag in care mi-am petrecut 5 ani din viata in timpul studentiei. Apoi cafeaua amintirilor. Apoi iar alergand prin ploaie.
Am ajuns in locul din care plec mereu si incerc sa invat cate ceva din fiecare lucru frumos care mi se intampla. Si m-am asezat sa scriu iar. E frumos cu astfel de zile si e si mai frumos cand reusesti sa vezi ce e frumos in jur.
O zi banala. Atatea lucruri marunte, care m-au facut sa-mi spun: "pur si simplu fericita". Daca am reusi mereu sa facem cel mai banal lucru sa fie frumos, am putea sa ne spunem mai des " pur si simplu fericiti!".
Păi stai calmă, că n-o să ai multe zile cu 5 posturi, altfel sucombi :))
RăspundețiȘtergereNu se poate fericire continuă. Şi nici nu cred că ne-am dori. Eu am ferma convingere că de prea multă fericire am fugit din rai :)
Din când în când ai voie să te simţi lovit, frustrat şi amar. Însă nu e o idee bună să rămâi acolo. Până la urmă, oricât ar părea de ciudat, e foarte importantă perspectiva.
bai, nene, am scris si eu pe un ton mai optimist, si ma aduci tu repede cu picioarele pe pamant. Lasa-ma asa, ca stii ca nu fac des din astea! :))
RăspundețiȘtergereScriam şi eu, în caz că eşti maniaco-depresivă... zic să ştii că nu te ţine fericirea :))
RăspundețiȘtergerenu ma tine. stiu. deja mi-am revenit. :))
RăspundețiȘtergerehai, lasă! bagă o clătită!
RăspundețiȘtergereehee... sunt deja satula. :))
RăspundețiȘtergereclatite, ha?
RăspundețiȘtergerepai loc de asezat. pe iarba, nu ca tipa aia de a cazut cu rolele, peste un boschet....
:)
G.
:))
RăspundețiȘtergere